Civilizaţia nu e o alternativă

Civilizaţia nu e o alternativă, crează doar impresia că e un sistem alternativ, un alt mod de a trăi viaţa, poţi să trăieşti în triburi sălbatice ca animalele sau poti sa alegi sa traiesti civilizat. Dar asemeni visului care are nevoie de corpul adormit a carui existenta o reneaga, creand o copie a realitatii pornind de la informatiile si energiile corpului din starea de veghe, civilizatia se bazeaza pe salbaticie, de unde isi extrage resursele.

Poza reprezinta marginea dintr-o gradina zoologica. Ţarcul e civilizatia, cu gardul care opreste plecarea, inchide fiintele si posibilitatile de manifestare, separa oamenii de animale, iti indica unde ai voie si unde nu mai ai voie. Inauntru sunt niste pasari exotice, emu probabil. Ele nu traiesc natural in tara de unde e poza si nici intre blocuri, au fost aduse din afara, de unde se genereaza emu fara interventia omului. Traind intr-un ţarc mic, au mancat si au calcat in picioare toata iarba, iar acum ţarcul arata ca un desert, ca o plaja de nisip, desi mediul lor nativ e o campie acoperita cu ierburi si arbusti. Ca sa arate frumos, oamenii vor amenaja periodic tarcul. Vor aduce aparate de prelucrat pamantul din afara tarcului pe care le vor alimenta cu motorina sau baterii produse in afara tarcului, si vor planta seminte de gazon aduse din afara tarcului. De asemenea, mancarea pasarilor e adusa din afara, de altundeva, iar mizeria lor e aruncata tot afara. Gardul a fost facut din lemn si sarma, dar nu din copaci sau din minereu de fier gasit in interiorul ingraditurii. Dincolo de gard e mediul salbatic. Aici pamantul e fertil si iarba creste singura.

Relatia dintre civilizatie si salbaticie nu e una de alegere, ori asta ori cealalta, ci e una parazitism. Nu e ori stejar ori brad, e stejarul si vâscul.

Exista un schimb de materie, energie si informatie dinspre salbaticie spre civilizatie. Fara acest schimb permanent nu ar exista civilizatia. Exista la un moment dat un punct critic, dincolo de care civilizatia cere mai multe resurse decat poate salbaticia sa ofere. Dincolo de acest punct critic civilizatia da inapoi, colapseaza sau isi da downgrade la un nivel anterior, cu conditia sa mai existe resursele care au facut posibila existenta acelui stadiu anterior in primul rand.

4 thoughts on “Civilizaţia nu e o alternativă

  1. Da, peak everything.

    Vâscul joacă și el un rol în ecosistem. Cum zici și tu, e un schimb. Dar un schimb nu poate fi doar dintr-o direcție spre cealată, ci vine și invers.

    De exemplu, plasticurile aruncate pe lângă locurile de picnic oferă microclimate grozave pentru tot felul de animăluțe, că se adună apă în ele.

    Mă mai gândeam cum am defini civilizația și sălbăticia. În societățile umane mă refer. Oare putem avea Intenet și fără civilizație?

  2. Pentru majoritatea oamenilor nu e evidenta relatia de parazitism, ei inca mai cred in programul tehnologic, desi poate la un nivel subconstient isi dau si ei seama ca n-ai cum sa traiesti intr-o relatie armonioasa in civilizatie. Plasticurile de exemplu, chiar daca sunt ecosisteme in miniatura, undeva tot iti dau impresia ca parca nu e locul lor acolo in tufisuri, nu e normal sa fie abandonate aiurea.

    Interesanta intrebarea cu internetul Gab, si sunt optimist. Internetul a aparut ca o unealta a armatei americane si s-a transformat in ceva din care azi beneficiaza toata lumea, deci e posibil.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s