Econautica

Dicţionar:

  • econaut – explorator al mediului natural, care provine dintr-un mediu artificial şi opus cu cel natural şi care are nevoie de tehnică şi tehnici speciale pentru a supravieţui în mediul natural care îi este ostil
  • go green – dicton al unei ideologii naive de la începutul sec. XXI care încearcă să împace conservarea mediului natural cu dezvoltarea socio-economică modernă
  • econautică – (înv.) disciplină semi-profesională care se ocupa cu planificarea, studierea şi optimizarea excursiilor în mediul natural; (mod.) politică de marketing care promovează producţia şi comercializarea echipamentelor de călătorie şi relaxare în mediul natural.

Ne-am îndepărtat atât de mult de mediul în care ne-am format ca specie încît orice călătorie în „mijlocul naturii” ne face să semănăm cu nişte cosmonauţi pe o planetă necunoscută.

Ieşirea în natură trebuie pregătită cu mult timp înainte: locul şi timpul exact de plecare şi revenire, dozarea apei şi a hranei, întreaga colecţie de obiecte necesare pentru supravieţuire, de la automobil şi cort la spray de ţânţari, grătar, cărbuni, brichetă, radio, carte de lectură uşoară etc.  Avem nevoie de diverse aparate de înregistrat şi emisie-recepţie (laptop, cameră video, cameră foto, telefon) deoarece nu avem încredere în creier (dacă creierul consideră că amănuntele respectivei ieşiri nu sunt demne de memorat, noi totuşi insistăm să înregistrăm detaliile cele mai mărunte de parcă descoperim America sau suntem la safari în Africa la sfârşitul secolului XIX). Cel mai important este GPS-ul ca să nu ne pierdem. Copii mai ales trebuie atenţionaţi şi supravegheaţi permanent pentru că sunt nişte pui de maimuţă slabi şi curioşi şi nu cunosc pericolele mortale care se pot ascunde la mică depărtare de cort, sub o piatră, lângă râu, lângă copacul căzut, în gaura din pământ sau la străinul de lângă noi.

Mai mult, înainte de plecare ne anunţăm rudele şi prietenii că mergem în „mjlocul naturii”, ca să ştie de unde să ne recupereze sau chiar în semn de rămas bun, parcă bănuim că avem şanse să nu ne mai întoarcem din „mijlocul naturii”. Când mergem la lucru pe şantier la etajul 14, pe străzi lăturalnice noaptea, printre drogaţi şi interlopi, printre tâmpiţi cu permis de conducere, pe lângă butelii de gaz şi centrale atomice, nu ne gândim la moarte, am învăţat să trăim cu această frică, dar în mijlocul naturii, în minunata poieniţă din creierii munţilor, nu se ştie niciodată…

Doar costumul de econaut este unul „foarte lejer”: tricou, pantaloni scurţi, şlapi sau chiar desculţi… undeva în adânc, „mijlocul naturii” înseamnă libertate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s