Posts Tagged ‘mitologie culturala’

Cultul mortilor

23 decembrie 2011

“A great many people think they are thinking when they are merely rearranging their prejudices” – William James

Pentru ca e iar perioada aia a anului cand trebuie sa curga sange (despre care am mai scris cate ceva), sa ne gandim putin la lectia culturala prin care noi cei de azi suntem mult mai avansati decat triburile din paleolitic, in orice moment si in orice domeniu.

Un exemplu il reprezinta cultul mortilor. Ei, inapoiatii, se inchinau mortilor si incercau sa le castige bunavointa prin tot felul de mijloace. Le ofereau cadouri si ofrande de mancare si chestii arse, aveau sarbatori dedicate lor, credeau ca traiesc in apropierea satului, ii puneau in mijlocul camerei si dansau in jurul lor, uneori ii ingropau in aceeasi camera cu ei sau ii mancau, ii spalau si se refereau la ei ca si cum inca ar mai fi vii etc.

Oamenii civilizati nu mai venereaza mortii.

Sau?

Paradisul musulman

28 ianuarie 2010

Ibn Kathir (secolul XIV) il citeaza pe Tirmidhi care-l mentioneaza pe Daraj care spune ca Abu-Haytham povesteste ca Abu-Said l-a auzit pe Mohamed promitandu-le musulmanilor merituosi ca in Paradis vor primi 72 de virgine. Iata-le:

houri

Masacru de Craciun

12 decembrie 2009

Împodobirea bradului de Crăciun nu are legătură cu creştinismul sau cu tradiţia românească. Este un simbol cu origini păgâne germanice. La români bradul este simbolul vieţii şi axis mundi. Se tăia un brad tânăr şi se aducea în casă când murea un tânăr neînsurat. Bradul tăiat şi adus în casă simboliza viaţa sfârşită prea devreme şi devenea astfel un simbol funerar.
Împodobirea bradului de Crăciun este un împrumut consumist luat din vestul Europei sau de la americani şi din punct de vedere ecologic este un dezastru. Asta din cauză că în România majoritatea brazilor se fură din păduri sau se taie cu complicitatea pădurarilor şi a şefilor locali ai Ocoalelor Silvice.
Sărbătorile de iarnă sunt o ocazie pentru idioţi de a se mai îmbogăţi puţin pe socoteala distrugerii unor părţi importante din natură. Şi de asemenea cei care cumpără brazi fie nu cunosc tradiţiile româneşti fie nu le pasă şi preferă să adopte un obicei străin fără să se gândească la viitorul pădurilor sau dacă un brad împodobit chiar simbolizează ceva pentru ei.
Tăierea brazilor şi obţinerea de profit din asta face parte din conştiinţa specifică secolului XIX în care omul era considerat stăpânul absolut al naturii şi putea să dispună de resursele ei după bunul plac.
Trei lucruri se pot face împotriva traficului ilicit de pomi de Crăciun: cumpărarea de pomi proveniţi din vestul sau nordul Europei unde sunt crescuţi în pepiniere şi nu sunt tăiaţi direct din fondul forestier deja existent (pentru oamenii care se deprimă iarna dacă n-au în casă pomi de care atârnă bomboane şi îngeraşi), cumpărarea unui pom de plastic (se poate folosi mulţi ani de acum încolo şi e pe aceeaşi lungime de undă cu societatea de plastic) sau pur şi simplu renunţarea la a mai avea pomi împodobiţi (pentru cei care pot).
Bradul de Crăciun este o memă, un obicei cultural care avea sens la alte popoare şi în alte timpuri, nu azi când sunt aşa de multe probleme ecologice determinate de exploatarea masivă a resurselor.
Un copac viu este mult mai frumos şi mai util decât unul mort. Doar că nu aduce profit imediat.